Acest post este despre razboiul in Irac care curand vai avea anversarul de patru ani si vai intinde nivelul de o trilioane (adica, noua zerouri) de dolari pentru nota de plata. In clipa aceasta este mult zgomot pe Deal Capitolului despre directia spre care o sa indreptam lupta. Cum probabil stiti, la noi a schimbat majoritatea de congres in ultimele alegeri acum doua luni. Republicienii au pierdut majoritatea pentru prima oara cu douzeci ani in amandoua camere ale congresului. Vremea acum este foarte rece intre congresul si presedintele, mai ales fiinca niste senatori si reprezentativi republicieni s-au razgandit pozitia lor la razboi. Cum natiune stam la varf de o mare decizie: ori continuam sa conductam razboiul in aproape acelasi fel, dar audagand 20.000 de soldati si milioane de dolari deasupra pretului actual; ori incepem sa retragem incet numarul de soldati si admitam lumii ca ne-am prabusit cu planul nostru care tinea un scop improbabil de la inceput.Probabil ca este greu sa intelegeti cum se simte un cetatean de o tara care este intr-un stadiu de razboi nevisibil in vietile noastre imediate. Erau doua feluri de-a recunoaste situatia, desi unul se pierde treptat. Unii continua sa traiasca gandindu-se cat putin posibil despre razboi. Este calea cea mai usoara. Pentru ei, Irac este numai o coletie de imaginii selectate atent de firme mare de mass media si administratia guvernului. Daca tu nu aveai o ruda acolo, nu conta mult. Cel mai important este sa nu se intample nimic ca evenimentul de turnurile geameni, si merita razboi sa pastram securitatea in tara. Guvernul ne protejeaza pentru ca luptam teroristii pe pamantul lor, nu aici. Trebuie sa “sustinem libertatea,” dar nimeni nu stia exact ce inseamna ala. De fapt, acest motto tot se foloseste pentru recrutarea soldatiilor pana in azi. Un program de repotaj a pus o intrebare pe cateva persoane de pe strazi. I-a intrebat doar ce inseamna expresia ala. Au primit cinci sau sase raspunsuri diferite, nici unul corect fiinca este de fapt o minciune buna intr-un ambalaj desptept. Avem si noi propagandistii foarte buni.
Aspectul asta tinea majoritatea americanilor pana la inceputul 2006.
Altii, pe de alta parte, continua sa traiasca confortabil (inclusiv si eu), dar este continuu senzatia ca ceva nu este in regula. In fiecare zi vin noi absurditati din Casa Alba, dar curand obisnuim la absurditatii astea pana cand in cele din urma nu ni se par atat de cuidate. Tie iti suna familiar? Intr-adevar ne este absurd caci aproape nimeni pe aici intelege cum este un razboi, cum se pare, ce miros are; dar trebuie sa fie grozav de horibil. Treptat numar de mortii americani au ridicat pana 3.000 nu contand ranitii. Nici chiar consideram sutele de mii de iracienii ingropati si inapti din cauza conflictului, lipsa de sanatate si de alte resurse basice.
Este aproape la nivel unde fiecare persoana in tara mea a cunoscut pe cineva omorat, sau pe putin pe altcineva cu o pierdere. Un cuzin de-al meu, Nathan Schubert, un tanar cu douazeci si doi de ani, s-a omorat acum doi ani cand elicopterul brigadelui lui a fost lovit pe o racheta insurectii. Aceasta historia este mai obisnuita decat vrem sa admitam. In clipa aceea mersul exterior imperiului nostru vine in contact cu al seu mers interior si atunci incepem sa cuprindem ceea ce cu adevarat facem; in clipa aceea putem sa vedem senin rezultatii nostri.
Americanii se trezesc in numere mai ridicate la realitate -de sfarsit.
Am incredere ca n-o sa sporim conflictul. O multime de persoane si in guvernul si in cartiere noastre strig sa nu facem asemeanea greseala limpede. Este prima data din inceputul razboiului, si de fapt, prima data in viata mea in care am zazut astfel de opozitia administratiei noastre. Trebuie sa-o cred pentru ca nu pot sa ma gandesc la alternativ. Poate este doar optimism, care este insine un fel de negare a unei anume realitate (cea mare mare, cea mai dificil de vazut drept in ochii). Oare fi ca americanii nu sunt optimistii vestiti cum se par, ci sunt expertii la negare de alte, mai neplacute realitati?
(Mersi Roxana pentru explicatia de formele verbului
a continua)
3 comments:
Steve,
Esti grozav ca de obicei si plin de idei faine.
Imi face placere sa citesc ceea ce scrii, mai ales in romana.
Uite formele verbului 'a continua', am observat ca il folosesti des.
A continua
Eu continuu
Tu continui
El\Ea continua
Noi continuam
Voi continuati
Ei/Ele continua (tu parca ai scris, unii continueaza...)
Intentionezi sa scrii zilnic?
Spor la treaba,
Roxana
Roxana
Salutare!
Felicitari pentru straduinta si pentru determinarea de a face ceva in legatura cu limba noastra.
Am si eu din partea lumii sarace ceva de spus. Ce exprim este strict parerea mea despre ce vad ca se intampla. Sunt de ceva vreme multumit doar pentru faptul ca viata mea o pot construi pe langa viata celor care ma conduc, si ma rezum a fi doar atat. Nu cred ca vreo nemultumire a mea in legatura cu sistemul in care ne traim viata ar aduce un avantaj celor de langa mine. Cred ca in orice trebuie pastrata o idee constructiva si privita viata doar din punctele ei forte, neignorand insa nesimtirea politica si mirajul furtului imbogatitor ci doar pastrand realitatea neagra in spatele unei cortine care nu ajuta daca este scoasa la rampa.
Nu cred ca vreodata vom obtine ceva pozitiv atata timp cat avem doar un "aproach" negativ. Constructivismul il vad esential in orice activitate umana.
Am participat la o conferinta de curand in care un istoric renumit aici in Romania, Alexandru Zub, din Iasi, spunea: "Mi-ar fi placut sa am o latura mai inclinata catre poezie ca sa pot fi mai aproape de adevar". Mi s-a parut extraordinara aplecarea catre realitate si catre adevarul realitatii in felul acesta, poetic, iluzoriu. Revenind intr-un fel la Nichita Stanescu mi se pare importanta viata vazuta prin lentila indragostirii de viata, prin trairea unei iluzii imbunatatite de dorinte. Metafora astfel cade la baza vietii cu sens si esenta.
In afara unei societati conducatoare pervertite de banii aducatori de formele aducatoare de placeri de fond existam cu vietile noastre inclinate catre un sens cat mai plin si cat mai adevarat.
Revin la problema conducerii si politicilor pe care eu le vad strict legate de avantaje economice. NU accept ipoteza potrivita careia america lupta in afara granitelor pentru a stopa un terorism de dragul luptei antiterorism. NU accept interventia oricarui stat in interiorul unui alt stat care o duce rau, in care oamenii au o viata grea. Tin poate prea mult la responsabilitatea asumata si la asumarea vietii in intregime. Noi am facut o revolutie fara sa stim ca de fapt celelalte state din jur doreau acest lucru. Noi nu am mai suportat raul. Fiecare popor are soarta care o merita si interventia unui alt popor nu vad aducand fericirea. Eu sustin legea selectiei naturale. Daca un popor este distrus de propria conducere, poate ca merita asta, poate ca salvarea nu sta in interventia unei forte supreme. Nu accept superioritatea ideilor unui popor diferit in constructie de la temelie si pana la prezent. Nu accept legea junglei intr-o societate, insa dupa cum am observat si in "Apocalypto" fiecare popor are dreptul de a spune da sau nu la legile proprii, la o evolutie proprie, si nu la una artificiala, formala. Tin poate prea mult la fond si am o reactie poate prea mare impotriva unor forme fara fond. Sunt extremist si nu sunt inca in stare sa vad altfel. Lucrurile sunt si vor fi mereu supuse procesului de "improvement".
Spor la treaba si suflet in toate!
Sa vedem aici:)
Intai corecturile si dupa aceea comentariile.
1. for the first time in 20 years-pentru prima oara IN 20 de ani.
2. republicans-republicani –e simplu, aproape ca la voi.
3. s-au razgandit in pozitia fata de razboi.
4. as a nation –CA natiune in loc de cum.
5. adaugand LA in loc de deasupra.
6. resurse bazice – mai degraba resurse de baza
7. de sfarsit – in sfarsit.
Post mai mare, corecturi mai multe:P oricum romana ta se imbunatateste pe zi ce trece.
Comments:
Overall, I think it’s your own choice...I really think that all Americans are responsible for this war. You say you don’t agree with it. But still, you’re not doing anything about it. I’m sorry but I really don’t think that the government or Bush is the only one to blame or that they are the only ones to decide. All of you people should do something if you want to put an end to it. You probably don’t want it that much...I’m not referring to you Steve, but to you all Americans...
Post a Comment